Autori: Ionut Tata, Loredana Gavrilescu, Paul Stefanut, Mircea Vadan 

Acest articol a fost publicat prima data în start-up.ro: https://start-up.ro/peisajul-fondurilor-vc-cu-finantare-publica-din-romania-perspectiva-la-final-de-q3-2025/ și a fost preluat cu acordul autorilor, dintre care fac parte și eu.

———–

Piața de capital de risc (VC) din România se confruntă cu o creștere fără precedent a finanțării publice, impulsionată în mare parte de inițiativele Uniunii Europene menite să sprijine ecosistemul național de startup-uri, în special în sectoarele tehnologice emergente și tehnologiile de tranziție digitală.

Deși persistă provocări, cum ar fi lipsa istorică de capital local și ratele scăzute de atragere de fonduri raportate la PIB comparativ cu alte țări din UE, aceste programe publice sunt pregătite să transforme semnificativ peisajul investițional.

Într-adevăr, companiile susținute de capitalul privat din România au demonstrat un impact notabil asupra economiei, cu o creștere netă de 7,1% a locurilor de muncă create în 2022 (față de 2,3% pentru economia generală) și o creștere de 5,2 miliarde de euro a cifrei de afaceri între 2019 și 2022.

Acest articol oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a stării actuale a oportunităților de capital de risc cu finanțare publică din România la jumătatea anului 2025, detaliind programele cheie, progresele acestora și perspectivele viitoare.

Fondul de Fonduri de Redresare PNRR (REF): Principalul catalizator pentru creșterea pieței naționale a fondurilor VC

În centrul strategiei României pentru capitalul de risc public se află Fondul de Fonduri de Redresare (REF), un fond de fonduri substanțial de 400 de milioane de euro, alocat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și gestionat de Fondul European de Investiții (FEI).

Această inițiativă impune ca fondurile de capital de risc și private equity beneficiare să investească cel puțin o sumă echivalentă în România, asigurând un impact direct asupra economiei locale.

Stadiul Actual și Oportunități: La mijlocul anului 2025, 13 fonduri au obținut deja angajamente de la REF, totalizând 242,5 milioane de euro.

Acestea acoperă diverse etape, de la capital de risc în stadiu incipient la capital de creștere, cu nume notabile precum GapMinder Venture Partners II, Early Game Ventures II, Sparking Capital II, Morphosis Capital II și PCP SEE Fund II. În mod special, în iulie 2025, Sparking Capital II și PCP SEE Fund II au primit un total de 30 de milioane de euro de la REF pentru a investi în firme tehnologice emergente, respectiv în IMM-uri multisectoriale.

Guvernul anticipează susținerea a aproximativ 20 de fonduri până în 2026, ceea ce indică loc pentru încă aproximativ 7 fonduri. Aceasta lasă aproximativ 157,5 milioane de euro din bugetul REF încă disponibile pentru noi fonduri. Managerii de fonduri interesați să valorifice acest capital ar trebui să acționeze rapid, deoarece apelul pentru aplicații rămâne deschis până la 31 decembrie 2025. FEI evaluează propunerile în mod continuu, prioritizând echipele cu experiență solidă, strategii robuste și o capacitate dovedită de a atrage co-investiții private. 

Angajamentele REF se situează de obicei între 15 și 30 de milioane de euro, servind adesea ca și capital de bază care poate acoperi o parte semnificativă din dimensiunea țintă a unui fond. Cu toate acestea, investitorii privați (LP = Limited Partners) sunt esențiali, majoritatea fondurilor susținute de REF fiind structurate pentru a include cel puțin 30% capital privat. Obiectivul REF este unul amplu, susținând startup-urile și IMM-urile de la etapele incipiente până la cele de creștere, incluzând chiar și proiecte de infrastructură în energia regenerabilă. 

Instrumente Regionale de Capital de Risc: Impulsionarea Inovației Locale

Completând programul național PNRR/REF, Programele Operaționale Regionale ale României pentru perioada 2021-2027 instituie instrumente financiare pentru a stimula inovația la nivel local.

Trei regiuni au preluat inițiativa în lansarea de fonduri de risc selectate prin licitații competitive:

1. Regiunea Vest (ADR Vest): Această regiune, care acoperă zone precum Timișoara și Arad, a fost deosebit de ambițioasă, lansând două fonduri distincte:
   
   • Fondul de Accelerare („Instrument de Accelerare a Afacerilor”): Acesta marchează „primul accelerator regional de investiții” din România. Cu un capital total de 14 milioane de euro, din care 11,25 milioane de euro sunt destinate investițiilor directe în IMM-uri inovatoare din Regiunea Vest până în 2029. Fondul își propune să ofere finanțare pre-seed/seed (de obicei între 10.000 și 200.000 de euro pentru etapa de accelerare și între 200.000 și 1.000.000 de euro pentru etapa seed), alături de mentorat și acces la piață pentru companii inovatoare aflate în stadii foarte incipiente. ADR Vest are un obiectiv ambițios de a crește un „unicorn” regional până în 2029 prin acest efort. Pe 7 august 2025, ADR Vest a anuntat oficial consorțiul internațional Grow Wise Collective ca manager de fond. Acest consorțiu reunește Startup Wise Guys, Growceanu Angel Investment, Cowork Timișoara și Iceberg. După selectarea managerului și finalizarea aspectelor birocratice, pasul următor este lansarea programelor de pre-accelerare și accelerare pentru identificarea si sustinerea viitorilor inovatori.
   • Fondul de Capital de Risc („Fond de Capital de Risc” – Vest): Acest fond va beneficia de un angajament public de 26 de milioane de euro, cerând managerului selectat să atragă cel puțin 9,6 milioane de euro în capital privat, creând astfel un fond de minimum 32 de milioane de euro dedicat IMM-urilor din Vestul României. Vizează companii în stadii post-seed/Seria A, investind între 0,5 și 4 milioane de euro per companie în peste 15 IMM-uri. Sectoarele eligibile se aliniază cu Strategia de Specializare Inteligentă a regiunii, incluzând în mod explicit agro-alimentar, producție durabilă, eficiență energetică, IT/auto, turism și științele sănătății/vieții. Licitația internațională pentru managerul acestui fond este în desfășurare, urmand ca managerul acestui fond sa fie selectat probabil pana la finalul anului.
     
2. Regiunea Nord-Vest (ADR Nord-Vest): Acoperind județe active in ecosistemul de startup-uri precum Cluj și Oradea, această regiune a lansat un fond regional de capital de risc cu peste 23 de milioane de euro la dispoziția startup-urilor în stadii incipiente de creștere. Fondul își propune să finanțeze afaceri inovatoare care creează locuri de muncă bine plătite și produse globale din regiune. Procesul de achiziție pentru managerul de fond este în desfășurare, managerul urmând sa fie probabil contractat pana la finalul anului. 

3. Regiunea Centru (ADR Centru): La mijlocul anului 2025, această regiune (incluzând Brașov, Târgu Mureș și Sibiu) a lansat primul său fond de capital de risc pentru startup-uri inovatoare. Este un fond mai mic, cu 7,06 milioane de euro în finanțare publică și o cerință ca managerul să adauge cel puțin 10% capital privat, ceea ce implică un fond de minimum aproximativ 7,8–8 milioane de euro. Poziționat pentru investiții în etapa seed (100.000–200.000 de euro per startup), acest fond va sprijini aproximativ 40 de startup-uri inovatoare în domenii de specializare inteligentă, cum ar fi producția avansată, IT, sănătate și energie. Licitația internațională pentru managerul fondului Centru se află în desfășurare, urmand ca managerul sa fie selectat probabil pana în trimestrul 1 al anului 2026. 

Deși celelalte regiuni ar putea urma și ele acest trend, nu au fost făcute (inca) anunțuri publice privind intenția de a lansa astfel de licitații și fondurile VC subsecvente. 

Fondurile de Equity Dedicate Inovării (Programul POCIDIF), Cunoscut Oficial sub Numele „Innovation Romania”

Cea mai recenta oportunitate aparuta in piata este programul „Innovation Romania”, o inițiativă de aproximativ 100 milioane de euro în cadrul Programului Operațional „Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare” (POCIDIF). Guvernul României, prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), a semnat în decembrie 2024 un acord de finanțare cu FEI pentru a crea acest fond de holding (Fondul de Participare), care este gestionat de FEI, similar cu REF. O analiză ex-ante a relevat un deficit substanțial de 2 miliarde de euro în finanțarea VC pentru sectorul de inovare din România până în 2027, în special pentru finanțarea în stadii foarte incipiente și comercializarea cercetării.

Programul „Innovation Romania” este conceput pentru a capitaliza trei categorii distincte de fonduri de equity, fiecare abordând o lacună critică:

1. Fonduri de Co-investiții (cu Business Angels): Aceste fonduri vor acționa ca LPs ancoră alături de investitori privați (business angels) în rundele pre-seed și seed. Acest model valorifică capitalul angel cu bani publici, crescând dimensiunile rundelor și împărțind riscul, făcându-l ideal pentru startup-urile tehnologice foarte timpurii, inclusiv healthtech.
   
2. Fonduri de Accelerare: Asemănătoare acceleratoarelor de risc cu un fond atașat, acestea vor investi în companii în stadii foarte incipiente (proof-of-concept, start-up, seed) prin abordări programatice, cum ar fi cohortele. Ele vor oferi bilete inițiale mici, investiții de follow-on și sprijin esențial structurat de mentorat și consiliere.
   
3. Fonduri de Transfer Tehnologic: Vizând în mod explicit comercializarea cercetării, aceste fonduri vor fi conectate la universități sau institute de cercetare, concentrându-se pe investiții în proiecte și spin-off-uri din R&D. Aceasta este o zonă crucială pentru domeniile de specializare inteligentă, abordând „deficitul de transfer tehnologic” al României. Această categorie reprezintă o oportunitate nouă și extrem de pertinentă, deoarece fondurile de capital de risc dedicate transferului tehnologic sunt practic inexistente în România.

Bugetul de aproximativ 100 milioane de euro este alocat flexibil între aceste trei tipuri de fonduri, în funcție de cerere și calitatea propunerilor. Selectarea administratorilor de fond de către FEI a fost anuntata oficial pe 11 septembrie, iar termenul pentru depunerea propunerilor este 15 noiembrie 2025. Pentru un manager de fond care își propune să strângă, de exemplu, 20 de milioane de euro pentru un accelerator sau 30 de milioane de euro pentru un fond de transfer tehnologic, acest program ar putea acoperi o parte semnificativă (50% sau mai mult, în funcție de teza de investiții), restul fiind obținut mobilizați de la investitori privați.

Concluzie: Un peisaj tot mai dinamic pentru Investitorii in startup-uri

La momentul septembrie 2025, peisajul capitalului de risc cu finanțare publică din România este mai dinamic ca niciodată. Deși o parte semnificativă din fondurile PNRR/REF a fost alocată, un capital substanțial rămâne disponibil până la sfârșitul anului 2025.
Fondurile regionale de capital de risc progresează si vor fi functionale in 2026, Aceste fonduri vor deveni în curând co-investitori activi în ecosistemele lor respective. 
În paralel, noile VC_uri din programul Innovation Romania/POCIDIF reprezintă vor crea un nou layer finanțare VC specializată (accelerare, transfer tehnologic, etc). Apelul pentru managerii de fond fiind lansat in septembrie 2025, ne putem astepta ca aceste fonduri sa fie operationale la jumatatea lui 2026. 

Pentru administratorii de fonduri care isi propun sa participe la astfel de apelurile de selectie, este necesar un echilibru intre experienta de investment in startup-uri si competentele necesare pentru a asigura un compliance solid cu cerintele specifice privind fondurile de capital de risc care utilizează bani publici pentru a investi în startup-uri. Principala reglementare care guvernează aceste fonduri este Regulamentul Comisiei (UE) nr. 651/2014, cu modificările ulterioare (GBER), în special articolele 21 și 22 referitoare la ajutorul pentru finanțare de risc. Aceste reglementări stabilesc condiții clare pentru modul de funcționare al fondurilor: co-investitorii privați trebuie să contribuie alături de fondurile publice, valoarea investițiilor este plafonată la nivel de companie și de fond, administratorii trebuie să fie stimulați să acționeze pe baze comerciale, iar toate operațiunile sunt supuse unor reguli stricte de raportare și transparență. Pe langa GBER, in functie de fiecare dintre cele 3 categorii de fonduri cu finantare publica de mai sus se aplica cerinte si reglementari suplimentare, precum ar fi cerintele de icnadrare in Strategiile de Specializare Inteligenta Regionale/Nationala, sau cerinte specifice privind raportarea. Odata depasite aceste provocari de compliance, noile fonduri vor putea stabili o bază solidă de capital din instrumentele UE și pot avea un impact semnificativ asupra ecosistemului tehnologic în plină dezvoltare din România. 

O provocare importantă în ecosistem este creșterea numărului de fonduri de capital de risc (VC) în raport cu numărul limitat de manageri de fond experimentați. România se află practic la “a doua generație” de manageri de fonduri, ceea ce înseamnă un track record insuficient și constituie un dezavantaj semnificativ – marile fonduri evită țările unde managerii nu au istoric solid.

Pentru a acoperi acest deficit de expertiză locală, selecțiile de manageri de fond au atras tot mai mult echipe sau experți internaționali. Un exemplu elocvent este Fondul de Accelerare Vest, al cărui administrator desemnat este consorțiul internațional Grow Wise Collective, un parteneriat româno-estonian ce reunește expertiză europeană și cunoașterea pieței locale. Astfel de colaborări indică faptul că România începe să importe know-how din afara țării pentru a asigura gestionarea profesionistă a noilor fonduri de investiții.

O alta provocare, si oportunitate in acelasi timp, va fi numărul de fonduri ce vor exista la nivel de pre-seed – la început va crea o competiție aparentă, dar probabil manageri de fond vor ajunge sa colaboreze bine împreună pentru investiții si se vor crea pozitionari clare complementare intre ele. Pe masura ce aceste fonduri vor deveni mai cunoscute, numărul de startupuri va crește considerabil, mulți fondatori fiind atrasi de prezenta de capital investibil ce va fi disponibil.

Noile măsuri fiscale adoptate în 2025 generează, la rândul lor, provocări considerabile pentru investițiile în startup-uri. Cea mai controversată este creșterea accelerată a impozitului pe dividende – de la 5% în 2016 la 16% anul viitor – care va depăși chiar cota impozitului pe venit. O asemenea majorare reduce randamentul net al investițiilor și poate descuraja LP-ii (Limited Partners) și investitorii privați să finanțeze fonduri de venture capital orientate spre startup-uri. În plus, menținerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) – inițial introdus temporar – este criticată de mediul de afaceri, care avertizează că această formă de taxare „descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează atât investiţiile româneşti, cât şi pe cele străine”. 

Astfel de poveri fiscale pot diminua profitabilitatea startup-urilor (printr-o povară fiscală mai mare asupra veniturilor și eventualelor exit-uri) și pot face investițiile în acestea mai puțin atractive. Totodată, lipsa de predictibilitate fiscală – cu schimbări adoptate adesea pe termen foarte scurt – transmite investitorilor semnale contradictorii și sporește percepția de risc asupra pieței. În loc să se concentreze pe creșterea afacerilor, fondatorii de startup-uri și managerii de fond sunt nevoiți să aloce resurse suplimentare pentru conformare fiscală, într-un mediu impredictibil care le poate afecta deciziile de investiție.

O alta posibila presiune pe termen lung va fi și felul cum se schimba peisajul de venture capital la nivel global, deja se observa transformari ale industriei de venture capital cu noi modele de investiții și cu siguranta aceste modele vor cascada și în estul Europei si nu ramane de vazut cum se vor adapta fondurile noi lansate în așa fel incat sa aibă acces la cei mai buni fondatori locali care sa creeze startupuri de succes.